Siemens U15 – Motorola deghizat

Siemens U15

Lansat în 2003
136 x 53 x 24 mm mm x 140 g g
GSM / UMTS
Mini-SIM
Ascunde specificaţii
Display
Tehnologie 2.3 inch
TFT
65536 culori
Rezoluţie 176x220
Memorie
Memorie stocare 64MB
Slot card -
Sunet
Tipuri alerte Vibraţie, Tonuri polifonice
Speaker Da
Player MP3 -
Mufă 3.5mm -
Cameră
Principală VGA
Video -
Secundară VGA
Conectivitate
Wi-Fi -
Bluetooth v1.1
GPS Da
Servicii date CSD, HSCSD, GPRS, WCDMA
Altele IrDA, USB
Funcţii
Mesagerie SMS, EMS, MMS, Email
Browser WAP, xHTML
Altele Java
Ceas
Alarmă
Predicţie text
Funcţii organizer
Baterie
Tip Li-Po 800mAh
Durată Până la 160h standby
Până la 2h convorbire
Download

Siemens U15 – Manual

Afişează specificaţii

În anul 2003, reţelele 3G abia îşi făceau apariţia pe bătrânul continent, iar NEC şi Motorola erau pe val fiind primii producători care au ieşit la rampă cu telefoane dedicate. Spre deosebire de cele clasice unde tendinţa de miniaturizare încă era în vogă, acestea erau mari, aveau baterii care nu făceau faţă conexiunii la reţelele de nouă generaţie, dar aveau câte două camere, iar apelurile video erau principala atracţie. Ceilalţi producători nu s-au grăbit, având pregătite primele modele spre a doua jumătate a anului, Nokia cu al lor 6650 care a avut o disponibilitate chiar mai limitată decât a modelelor de la NEC şi Motorola şi care nu era capabil de videocalling şi Sony Ericson cu Z1010 care aducea un pachet complet şi un pedigree incontestabil.

În tot acest peisaj, Siemens încă se bucura de un oarecare succes al modelului lor business S55, un telefon robust, dar un pic în urma vremurilor şi M55, un mid-range cu specificaţii similare şi un design orientat către tineret. Fără un flagship veritabil care să facă faţă T610-urilor şi 3650-urilor vremii, aceştia au încercat să prindă valul 3G. Siemens nu erau străini conceptului de ODM produse de alte companii şi brănduite. Modelele C30, M30 şi S40 erau modele Bosch reutilizate în urma achiziţiei diviziei acestora de telefoane, în timp ce modelul ST55 nou apărut în 2003 era produs de firma asiatică Arima. Bineînţeles, acestea erau ciudăţenii în cadrul liniei de produes, nefiind similare cu produsele uzuale Siemens nici din punct de vedere hardware şi nici software. Astfel, în 2003 are loc un parteneriat cu Motorola prin care aceştia au preluat primul lor model 3G, A830, şi l-au vândut sub numele de Siemens U10 în special pe piaţa austriacă. Acesta arăta identic cu geamănul său diferind practic prin branding şi prin design-ul software-ului.

În toamna anului, Motorola iese la rampă cu a doua generaţie de telefoane 3G incluzând modelul A835. Acesta a fost preluat de Siemens sub denumirea de U15, dar cu un design radical diferit şi cu un software redesenat. Disponibilitatea pe piaţă a fost tot relativ limitată, iar din umbra fratelui Motorola nu a reuşit să iasă în evidenţă ca un game-changer pentru producătorul care reuşise să prindă valul 3G pe hârtie, dar fără urmări la capitolul vânzări. O combinaţia nefastă de factori precum adopţia limitată a reţelelor 3G, disponibilitatea limitată, dar şi faptul că era în esenţă un A835 recarosat şi mai scump i-au asigurat lui U15 un loc la masa telefoanelor uitate.

Vedere 360°

0%

    Fii primul care comentează!

    Lasă un răspuns!

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.