HTC Canary – Windows Smartphone la început de drum

Microsoft la început de drum

Windows Smartphone 2002

Windows Smartphone 2002 aducea un concept nou pentru un smartphone, unul care se voia bazat pe funcţionalitate şi productivitate, lipsit de aspecte ornamentale sau de design. Astfel, acesta nu este nici pe departe la fel de prietenos ca meniurile competitorilor, ci l-am putea numi mai degrabă spartan, fiind lipsit de multe convenienţe pe care Nokia de exemplu le oferea cu al lor Symbian S60.

La pornire suntem întâmpinaţi de sigla smartphone 2002 cu un fundal clar inspirat de Windows XP, noul Windows de la Microsoft la vremea respectivă. Ecranul standby era destul de încărcat, dar informativ şi util organizat pe rânduri. Primul rând avea scurtături către ultimele 5 programe accesate, al doilea oferea informaţii despre reţea şi ora curentă. Apoi avem un rând dedicat intrărilor din calendar, unul care oferea informaţii despre numărul de mesaje SMS şi email necitite şi unul care afişa profilul activ în mod curent. În partea superioară, bara de stare afişează puterea semnalului, nivelul bateriei şi prezenţa (sau nu) a unei conexiuni GPRS. Softkey-ul stâng afişa lista de aplicaţii organizată paginat şi cu scurtături numerice pentru fiecare dintre ele. Din păcate, navigarea între pagini se face cu tasta 9 sau selectând acea intrare cu tastele direcţionale. Nu se poate, însă, trece de la o pagină la alta mergând către dreapta sau către stânga făcând navigarea uşor anevoioasă. Aplicaţiile puteau fi organizate în foldere.

Multe dintre aplicaţii sunt imediat recogniscibile, inducând echivalenţe cu sistemul de operare desktop, cum ar fi Windows Media, Internet Explorer sau Solitaire. Bineînţeles, nu ar fi Windows fără o încarnare a popularului joc de pierdut timpul. Totodată, acesta era singurul joc inclus. Smartphone 2002 era clar o unealtă de productivitate, funcţiile fun fiind menţinute la un minim elementar.

Iniţierea unui apel se făcea simplu din ecranul standby prin începerea formării unui număr. Un aspect interesant este că încă de pe atunci Windows permitea căutarea după nume în funcţie şi de literele de pe tastele telefonului. Acesta este un truc pe care mulţi nu l-au învăţat decât mult mai târziu.

Agenda permitea introducerea unui număr mare de informaţii pentru fiecare contact, mult mai mare decât alte sisteme competitoare, chiar şi decât Symbian. Aceste câmpuri includeau multe tipuri de număr de telefon, de adrese email, dar şi adrese fizice, ID-uri de ICQ şi altele. Fiecare contact poate avea propriul ton de apel, dar nu poate avea o poză. Apelarea vocală nu este, însă, o opţiune. Bineînţeles, toate aceste informaţii puteau fi sincronizate cu Outlook folosind aplicaţia ActiveSync, dar puteau fi şi trimise individual prin conexiune infraroşu mulţumită portului IrDA.

Mesajele de toate tipurile apar într-un inbox comun, anume SMS, MMS şi email. Există mai multe foldere, dar crearea unora noi nu este permisă din păcate, deşi ar fi ajutat mult la organizarea fluxului. Pe partea de email, telefonul suportă POP3/SMTP, în timp ce pentru SMS se pot salva şabloane. Aplicaţia este foarte similară cu cea folosită în PDA-urile Windows de la vremea respectivă, dar lipsa touchscreen-ului înseamnă că utilizatorul trebuie să se bazeze pe meniul accesibil cu softkey-ul drept. Navigarea printre foldere este, astfel, foarte anevoioasă. Pentru scrierea mesajelor, telefonul suporta şi standardul de predicţie T9 foarte popular la vremea respectivă.

Pe partea de organizare, aplicaţia de calendar este complexă oferind vizualizare pe lună, săptămână sau zi şi multiple câmpuri pentru fiecare intrare. Similarităţile cu Outlook de pe desktop sunt destul de izbitoare. Bineînţeles că sincronizarea completă era posibilă între acestea. Pe lângă calendar, aplicaţia de to-do numită Tasks se ocupa de liste simple de remindere. Aceasta era destul de simplistă, dar îşi făcea treaba.

Aplicaţia ActiveSync permitea sincronizarea informaţiilor cu un PC direct sau cu un server de sincronizare care folosea acest protocol proprietar Microsoft. Până la Windows Phone 7, ActiveSync era aplicaţia de bază pentru toţi utilizatorii de device-uri Windows de tip smartphone sau PDA, fie că era vorba de sincronizare, de resoftare sau orice altceva.

Pe partea multimedia, funcţiile erau destul de puţine şi la obiect. Windows Media se ocupa de playback video şi audio, suportând formatele mp3, wav şi wma. Pe lângă aceasta, aplicaţia Picture Manager permitea vizualizarea pozelor stocate pe telefon, fie încărcate de pe PC, fie făcute cu camera ataşabilă. Din păcate nu am avut la dispoziţie o cameră pentru a testa această funcţionalitate, dar dacă voi pune mâna pe una, voi actualiza acest articol.

De partea socială se ocupa MSN Messenger care era de asemenea inclus în pachetul de bază Windows. Sunt convins că mulţi sunt nostalgici după acele vremuri ale aplicaţiilor IM, dar din păcate serverele MSN au fost închise în 2014.

Bomboana de pe coliva Microsoft este prezentă şi aici în forma sa pentru device-uri non-touch: Internet Explorer. Bazat pe engine-ul desktop, acesta aducea cu sine suportul pentru site-uri HTML, nu doar WAP ceea ce era un lucru inedit în peisajul smartphone la vremea respectivă. Acesta suporta până şi VPN, deci era un browser în toată regula, deşi destul de anevoios de folosit fără un mouse sau fără touch.

Fii primul care comenteaza!

Lasă un comentariu.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.