Telefoanele Google de-a lungul anilor (I) – Primii paşi

2008 – HTC Dream

La un an după ce iPhone a revoluţionat tot ceea ce înseamnă smartphone, parteneriatul dintre Google şi T-Mobile s-a materializat în T-Mobile G1, bazat pe platforma HTC Dream. Acesta s-a lansat cu Android 1.0. Mai mult un prototip comercial decât un produs realmente matur, acesta a pus bazele a ceea ce avea să devină Android. Panoul de notificări care se extindea din bara superioară a fost o modalitate originală de a administra fluxul de informaţii, în timp ce funcţii simple, dar esenţiale, precum copy-paste şi trimiterea de mesaje MMS au dat un mic avantaj Android peste iOS.

Principiul Android de bază era deschiderea şi Google s-a folosit de asta pentru a aduna susţinerea dezvoltatorilor. G1 s-a lansat cu magazinul de aplicaţii Android Market gata funcţional în timp ce Apple App Store abia se lansase. Acesta avea deja şi 50 de aplicaţii gratuite pentru download datorită faptului că Google nu găsise încă o modalitate de taxare pentru aplicaţii plătite.

Telefonul în sine avea un touchscreen de 3.2 inch fără suport pentru multitouch. Spre deosebire de Apple care reinventase interacţiunea dintre om şi telefon, Android a păstrat vestigiile smartphone-urilor încă populare la vremea respectivă. Astfel, HTC Dream avea un trackball flancat de patru butoane, două pentru apel, unul de home şi unul de revenire pe fiecare parte şi un buton de meniu deasupra acestuia. Ecranul era destul de anevoios de atins datorită grosimii aparatului, dar şi datorită bărbiei înclinate pe care se aflau butoanele de control.

HTC Dream încă nu era hotărât să facă din touchscreen un punct central de navigare. Această idee este întărită şi de faptul că sub ecran se găsea o tastatură QWERTY completă. Tastele aveau un feedback tactil redus, iar partea dreaptă era greu de accesat datorită bărbiei telefonului. Din această cauză, Android a primit rapid un update care aducea tastatura virtuală pe ecran.

Telefonul rula pe un chipset Qualcomm cu 192MB RAM, 256MB spaţiu de stocare şi o baterie de 1150 mAh. Pe lângă paradigma de utilizare care era foarte nehotărâtă mai existau şi alte mici probleme precum absenţa unei mufe audio de 3.5mm în favoarea portului Mini-USB proprietar HTC (ExtUSB) sau a reţelei 3G limitate a T-Mobile.

Fii primul care comenteaza!

Lasă un comentariu.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.